miercuri, 18 iunie 2008

Culmea sutului din poarta in fund

M-am uitat si eu, de buna voie si nesilita de nimeni, la meciul de aseara, pardon, la blatul de aseara, cand “portocalii” au invins din nou. I-au batut la suturi si pe cei in galben, dar mai ales pe cei in rosu, adica pe noi, romanii. Nu stiu cum e posibil ca olandezii sa ne ajute sa dam gol si noi tot sa nu reusim. M-am enervat degeaba, am spus cuvinte grele si… nimic. De-aia nu ma uit eu la meciuri, mai ales la cele pentru cauze pierdute.

La fotbal ma pricep cam tot atat ca la politica, dar, totusi, sa bagi aparatori cand oricum nu mai aveai nimic de pierdut… Bai nene, pitzi pitzi lasa-ne… nu “muti” de admiratie, ci doar lasa-ne in pace.

Pe langa atmosfera frumoasa din pub, mi-au placut suporterii care, la fiecare cazatura a lui banel, nu cereau fault, pentru ca “se pare” ca fotbalistul nostru se impiedica sa ajunga mai aproape de lanturile si ceasurile olandezilor… Mda, deosebit…

Ramaneti calmi. Brb.

Un comentariu:

Unknown spunea...

Foarte tare. Si bine zis