marți, 17 iunie 2008

Live cu Rox, puscaria ne cauta…

Azi dimineata. Ceas: Casio, ora 9. Loc de intalnire: studiou TopAll. Cu ochii carpiti de somn, dar viu cascati ca nu cumva sa dam prin gropi (nu de prostie), eu, cu prietenul meu imaginar – ca el a mai ramas alaturi de mine – am purces la drum, la munca mai exact. La job-ul oficial, cel de la TopAll. Acolo ma astepta prietena mea, Roxana, zisa ziaristul tonomat, viitoare puscariasa. Am tras o emisiune de zile mari, cu zambetul pe buzele nedate cu ruj, dar gata sa zambeasca de necazurile aduse de viata. Am ras - cum ea o sa faca puscarie si cum eu nu voi mai conduce poporul -, asa cum ii sta bine omului la tinerete. Am dat dovada amandoua de lucru rar intalnit, ca suntem calme, stim sa ne distram, impreuna sau separat, si ca… stim sa zambim, ceea ce va invit si pe voi.

Apropo de puscariasi… imi doresc si eu niste catushe si niste gratii, de care sa fiu legata. Nu neaparat in spatele gratiilor, pot fi si in fata lor, legata era termenul important de retinut. Dar, as prefera ca totul sa fie armonizat cu lumanarele portocalii, parfumate si un baietzas cool de pe pitziping-pong.org, fara pachete de muschi si figuri inutile. Un baiet bun si o pereche de catushe, sa facem pereche buna.

PS: Pentru cei care nu au inteles nimic, lucram impreuna, eu cu Rox, la aceeasi tv, dar traim, deocamdata separat, cu prietenii nostri imaginari, dar bine incatusate in realitate. O mica aroganta de final: sa ne uitam mai bine, ce citese fata? Monitorul, aaaa, acolo unde lucru eu, aaaa, bravo, esti angajata, prinzi repede... in catuse.

Ramaneti calmi. Brb.

2 comentarii:

MihaiDD spunea...

Foarte tare. Esti la TV, chiar nu stiam. Sa auzim numai de bine (si sa citim evident)

Claudia Matei spunea...

Da, sunt peste tot, e chiar infricosator... Merci de incurajari! Totusi, singura retinere... sa nu ajung pe youtube, trilulilu sau, cel mai rau, pe pitzipoanga.org :D