Presa colorata din politica pestrita

Acum ceva zile, imaginea unei colege de presa, de la televiziunea concurenta, prezenta la o intalnire de partid, in calitate de membru, m-a lasat galbena la fata si palida de invidie. La scurt timp, am aflat ca prestatia sa n-a fost ocolita de voturi (doar despre asta este vorba in politica – oameni si voturi) si ca, din caciula plina de surprize, a iesit un iepuras cu o functie intr-o ureche. Maine poimaine, ma vad ca o invit la o emisiune, ca-n vremurile bune, sa mai palavragim de lucrurile frumoase ale vietii.

Asteptand cu nesat sa vad si imaginile de la adunarea politicoasa si sa admir fata in splendoarea ei, colegii mi-au facut surpriza sa-mi arate in loc de fata… un baiat: cu B mare. Acel baiat care injura, in termeni crestinesti, pe toti cei care baga mana pana la cot in buzunarul meu si al lui, plin cu bani pentru tigari (vorbind cu neamtu’ acum la telefon, completez si cu "bani de bere")… Offf, ce mi-e si cu viata asta si ce mica-i lumea, parca formata numai din politica, politicieni si eu.

Politica si bonusul: Neamtule, mama, da' tocmai imi spuneai tu ca bonusul din politica e un sut in fund la doamna, ca sa mergi un pas in fata….la doamna... De ce tocmai tu? De ce Doamne?

V-am spus, acum ceva vreme, sa-mi dati una peste cap daca imi incalc promisiune si-mi pun amprenta pe vreo adeziune… Dar, cum niciodata sa nu spui niciodata, ma tot gandesc in ce partid sa ma inscriu. In PNL nu pot, e mare concurenta. In PD-L nu ma primesc. In PSD ma simt ca si cand fac parte, fara a contribui cu bani la campanii, dar la ceva perioade, eu ies rosie (de rusine) de acolo, iar unii cu burtile umflate (de ras)… Oare asta inseamna sa ai culoare politica? Daca e pe asa, cateodata prefer griul de la serviciu.

Ramaneti politic(osi). Brb