Ma mint zilnic ca mai e un pic si se pune punct campaniei electorale. Ma mint dimineata si ma culc in minte cu aceeasi minciuna pe care o rostesc la infinit, pana cand mos Ene imi inchide pleoapele si-mi ureaza “Noapte Buna!”. In unele nopti e buna noaptea, in altele pana si in vis candidatii imi ofera proiecte in timp ce eu incerc sa-i conving, fara succes, ca nu imi merita votul. Probabil ca asta este motivul pentru care sunt din ce in ce mai obosita, ma straduiesc prea mult.
De doua luni, zi de zi, ascult povesti, reale sau nu, despre
Nu ma mai uit la emisiunile electorale. Nu mai citesc nici presa, chiar daca asta e obligatia mea in fiecare dimineata. Nu mai suport. Imi doresc sa revina zilele in care sa mi se spuna doar “buna ziua”, cand prietenii mei imi vor povesti despre ce meciuri de sport au vizionat si vom rade la nesfarsit, fara a ne a mai aminti daca stampila era de pe buletinul de vot sau de pe biletul de intrare la club. Toate-s trecatoare, pacat ca nu-s usoare ca “buna ziua”.
Ramaneti calmi. Brb.
2 comentarii:
e o lume minunata in care veti gasi numai copii:)
Probabil. Eu sunt doar o copila, nu ma astept sa inteleg, nici sa cresc pana la alegeri... Sunt doar un copil dezamagit. Nu e prima data. Mai ales ca traiesc in lumea copiilor, a celor care, dupa scoala, se strang nu in parc, nu la cofetarie, nu acasa, ci in fata sediilor partidelor. Pentru a-i asculta tot pe ei, pe cei care pacalesc copiii si le fura inocenta copilariei, cu promisiuni.
Trimiteți un comentariu