Azi, in ultima zi de depunere a declaratiilor de venit, m-am conformat legilor. Bineinteles ca am lasat pina in ultima zi, chiar cu doar citeva minute inainte de inchidere, pe ultimii doi metri. Ca de, na, lasa pe maine si poimaine ce poti face din timp, poate se rezolva de la sine. Nu mi-a mers si, mai rau, mi-am prins urechile in cele patru foi trimise de Administratia Finantelor si din care nu am inteles nimic. Nici macar unde sa semnez, pentru ca unele aveau rubrica de semnatura, altele nu aveau si tot asa. Ngggg
Nelamurita nici de cei care au stiut sa completeze declaratia, unii mai dastapti decat mine, am luat-o lipa lipa spre locul cu pricina. Pe plicul trimis de la ANAF era trecut fostul sediu, ala din Primarie. Noroc cu prietenii, care mi-au reamintit despre casa verde, fost sediu al firmei unui deputat PNL. Am intrat pe usa din fata, numai ca acolo e pentru "agenti" (aia economici), prostimea are usa pe laterala. In fine, am rezolvat, am semnat unde au vrut ei si am scris ce au vrut ei. Ce sa zic, birocratia, ca si politica excesiva, ma oboseste...
Credeti ca eu nu m-am descurcat? Stati asa, eu macar am prieteni saritori. In timp ce plecam, spre centru, in fata unei alte case verzi (un pic mai sus), dar de data aceasta a unui senator PSD, mai era un cetatean dezorientat, care dorea sa-si lase si declare veniturile. Noroc cu un batranel, mai intelept, care l-a indrumat spre casa de mai jos.
Acum zambesc cand ma gandesc ca si eu si domnul ne alesesem o casa, verde, o usa, deschisa, si hop semnam unde zic unii. Mda, noroc de prietenii care oricand ma incurajeaza: "Las ca te face tata casierita la Tarom".
Ramaneti calmi. Brb.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu