Tăcerea e de aur, de-aia sunt eu atât de săracă. În buzunare. Cu sufletul stau bine. Stau chiar si cu sufletul la gură, poate poate prind o veste bună. De aur. O salbă pe care să mi-o pot urca la gât, dar fără să mi-o iau în cap!
Mă întreba Cristina dacă s-a terminat tăcerea mea?!
E imposibil, doar sunt, înainte de toate, femeie, iar femeile... Ştiţi voi mai bine cum e cu femeile.
Am tăcut un pic, de dragoste pentru Roman, pentru că mi-a stat un... nod în gât. L-am înghiţit până la urmă, acum mă şterg la gură şi... brb.
Rămâneţi calmi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu