Imi plac timbrele si nu fac schimb

Saptamana trecuta, invitat la Hotnews, Cristian Tudor Popescu (cel adevarat, nu CTP-ul in fusta al Romanului) a facut o afirmatie neagra si amara : « În 10 - 15 ani, cititul ziarului de hârtie la cafea va fi la fel de răspândit ca filatelia ».

In Romania sunt prea multe ziare, prea multe posturi de radio si prea multe tv. Sunt prea multe, dar un mult necesar, pentru ca fiecare dintre noi sa se regaseasca in paginile, pozele, emisiunile sau muzica promovate de toate acestea. Daca ar ramane una/unul singur(a) din fiecare, atunci n-ar mai fi presa, ci doar gazeta de perete a puterii.

Eu nu (vreau sa) cred ca ziarele vor disparea de la taraba. E ca si cum noi toti n-am mai deschide o carte pentru ca putem downloda (a se citi pirata) filmul de pe net. Comparatia este evident exagerata si nu foarte bine argumentata, dar, cu toate acestea, sa spunem ca… instinctul meu de fata mare nu ma inseala.

Ziarele nu vor disparea, pentru ca intodeauna el va citi ziarul in timp ce ea ii va pregati micul dejun (asa am vazut in filme, pardon - citit in carti). Intotdeauna mirosul cafelei varsate pe ziar este mai dulce decat zaharul de margaritar. Intotdeauna ziarul este cel mai bun prieten al omului atunci cand esti in oras si… celalalt intarzie.

Ultima incercare : Daca n-ar fi timbre, atunci n-am mai scrie scrisori, ci am trimite mailuri.

Precizare: Filatelia nu o fi la fel de raspandita ca gripa porcina, insa, crede-ma, din filatelie se fac multi bani. Cand zic multi, ma refer la…un tiraj de ziar, dar transformat in euro.

PS1 : Cand eram mica, la fel ca voi toti cei ce ma cititi, strangeam surprize de la guma Turbo, invelisurile la bomboanele de ciocolata si… timbre. Inca mai am acasa clasorul. E verde, am multe timbre de pe la Olimpiade si tablouri faimoase…Is ale mele. Le pot atinge, cu mana, nu cu click-ul. Niciodata, nici atunci si nici acum, nu mi-au placut schimburile.

Ramaneti colectionari. Brb.